Născuţi la începutul anilor 80, vedem acum în anul 2010 cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumparat-o ei şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii paşi pe Lună, nici despre războaie sângeroase, dar ne pricepem la istorie şi la politică mai mult decât cred batranii, care bombăn în spatele nostru că noi nu stim nimic.
Suntem ultima generaţie care a jucat `scunsea, Castel, Raţele şi Vânatorii, Ţară, ţară vrem ostaşi, Prinsea, Sticluţa cu otravă, Pac Pac, Hoţii şi vardiştii, ultimii are au strigat "Un, doi, trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) şi primii care am văzut desene animate color.
Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gaşca. Băieţii şi-au scris numărul fotbalistului preferat cu pastă de dinţi pe tricouri, iar fetele şi-au cusut pe blugi steluţe şi inimioare.
Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere şi am fost ultimii Şoimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic. Am învaţat poezii în româneşte la grădiniţa, nu în engleză, şi am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversări.
Spuneam mişto şi fain în loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks , Dallas ... şi cine zice că nu s-a uitat, ori minte ori nu avea înca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni şi ne era ciudă că nu avem şi noi subtitrare să întelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum, sau puştile alea absolut superbe de apă. Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoala...
Noi am ascultat şi Metallica şi Ace of Base şi DJ Bobo şi Michael Jackson şi Backstreet Boys şi Take That şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Abba şi de Queen, cât şi de noile nume gen 50 Cent şi Britney Spears. Pe ei dacă îi întrebi, muzica a început cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, oricum!
Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou nişte jucării bestiale) şi am băut Cico şi sucuri de la TEC fără să ne fie teama ca au prea multe E-uri, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticla de suc fără teamă de viruşi.
Noi am înjurat arbitrul care ne-a furat la meciul cu Danemarca şi poate că tot noi i-am trimis 10.000 de e-mailuri de dulce. Noi nu ne dădeam beep-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau PlayStation ci jocuri tetris şi jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri să jucăm Fântâniţa, sau Flori, fete, filme sau baieţi, sau Sticla, sau Adevăr sau Provocare, sau orice ne dădea un pretext sa pupăm pe gură pe cine iubeam.
Noi suntem cei care încă au mai cerut (sau li s-a cerut) prietenia, care încă roşeam la cuvantul SEX, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperând ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iţi place?" că ne place de el/ea.
Este uimitor că înca mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcut de copii, nu ne-am spălat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am băut doar apă îmbuteliată, ne-am tăvalit şi bălăcit prin toate bălţile şi nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm.
Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie , noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea "Feriţi-vă de măgăruş!". Suntem o generaţie de învingători, de visători, de "first-timers". Dacă eşti de-al nostru(ă), felicitări!
Nu avem amintiri despre primii paşi pe Lună, nici despre războaie sângeroase, dar ne pricepem la istorie şi la politică mai mult decât cred batranii, care bombăn în spatele nostru că noi nu stim nimic.
Suntem ultima generaţie care a jucat `scunsea, Castel, Raţele şi Vânatorii, Ţară, ţară vrem ostaşi, Prinsea, Sticluţa cu otravă, Pac Pac, Hoţii şi vardiştii, ultimii are au strigat "Un, doi, trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) şi primii care am văzut desene animate color.
Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gaşca. Băieţii şi-au scris numărul fotbalistului preferat cu pastă de dinţi pe tricouri, iar fetele şi-au cusut pe blugi steluţe şi inimioare.
Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere şi am fost ultimii Şoimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic. Am învaţat poezii în româneşte la grădiniţa, nu în engleză, şi am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversări.
Spuneam mişto şi fain în loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks , Dallas ... şi cine zice că nu s-a uitat, ori minte ori nu avea înca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni şi ne era ciudă că nu avem şi noi subtitrare să întelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum, sau puştile alea absolut superbe de apă. Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoala...
Noi am ascultat şi Metallica şi Ace of Base şi DJ Bobo şi Michael Jackson şi Backstreet Boys şi Take That şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Abba şi de Queen, cât şi de noile nume gen 50 Cent şi Britney Spears. Pe ei dacă îi întrebi, muzica a început cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, oricum!
Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou nişte jucării bestiale) şi am băut Cico şi sucuri de la TEC fără să ne fie teama ca au prea multe E-uri, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticla de suc fără teamă de viruşi.
Noi am înjurat arbitrul care ne-a furat la meciul cu Danemarca şi poate că tot noi i-am trimis 10.000 de e-mailuri de dulce. Noi nu ne dădeam beep-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau PlayStation ci jocuri tetris şi jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri să jucăm Fântâniţa, sau Flori, fete, filme sau baieţi, sau Sticla, sau Adevăr sau Provocare, sau orice ne dădea un pretext sa pupăm pe gură pe cine iubeam.
Noi suntem cei care încă au mai cerut (sau li s-a cerut) prietenia, care încă roşeam la cuvantul SEX, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperând ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iţi place?" că ne place de el/ea.
Este uimitor că înca mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcut de copii, nu ne-am spălat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am băut doar apă îmbuteliată, ne-am tăvalit şi bălăcit prin toate bălţile şi nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm.
Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie , noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea "Feriţi-vă de măgăruş!". Suntem o generaţie de învingători, de visători, de "first-timers". Dacă eşti de-al nostru(ă), felicitări!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu